În anul 1906, la poalele Platoului Cornești, a început construcția unei clădiri cu destinația – Școală Militară Imperială și Regală. Amenajarea parcului și plantarea arborilor și arbuștilor ornamentali din jurul clădirii a început în anul 1908. Parcul Dendrologic din jurul clădirii a fost încredinţat Disciplinei de Botanică a Facultăţii de Farmacie în anul 1948. De-a lungul anilor colecția Parcului Dendrologic a fost îmbogățită, în prezent vegetând aproximativ 175 de taxoni, proveniţi din schimburi de material biologic sau aclimatizați din flora spontană.
Grădina Botanică din Târgu Mureș a fost înființată odată cu Facultatea de Farmacie, în anul 1948, de către coordonatorul disciplinei de Botanică farmaceutică, dr. Jablonkay István. Comitetul Grădinii Botanice a fost alcătuit din: decan profesor dr. Haranghy László, coordonatorul disciplinei de Botanică – șef lucrări dr. Jablonkay István, directorul Institutului de Biologie – profesor dr. Székely Károly, stagiar – Ádám Lajos, stagiar – Kovács Ibolya, grădinar – Somodi Árpád, reprezentantul comitetului – Sütő István, reprezentantul organizației studențești – stagiar Rácz Gábor, botanistul – Nagy Ödön, membru de onoare – inginer agronom Csontos János, coordonatorul disciplinei de Farmacognozie – profesor dr. Kopp Elemér și coordonatorul disciplinei de Galenică – conferențiar dr. Hankó Zoltán. Înainte de a fi invitat să organizeze și să coordoneze disciplina de Botanică farmaceutică, conferențiar dr. Jablonkay István (1913-2000) a fost profesor de Geografie și Științe ale Naturii la gimnaziul romano-catolic din Târgu Mureș. Primele lucrări pentru Grădina Botanică au fost de marcare a terenului desemnat pentru amenajare și îngrădirea acestuia. Terenul cuprindea o mică porţiune de pădure de stejar (partea inferioară a pădurii Platoul Corneşti), un poligon de tragere, un teren de tenis, o popicărie și o livadă cu pomi fructiferi. Astfel, pentru a pune în funcțiune cât mai repede Grădina Botanică, colectivul disciplinei de Botanică farmaceutică, pe lângă aportul științific, a fost nevoit să depună și un efort fizic substanțial. Diversitatea floristică a Grădinii Botanice a fost îmbogățită prin plantarea a mai multor specii ierboase perene, arbori și arbuști. De la Grădina Botanică din Cluj au fost aduse semințe provenite de la 800 de specii de plante. Primul colaborator științific al Grădinii Botanice a fost șef lucrări dr. Cseh Halmágyi Anna (1951-1953) care a proiectat sectorul sistematic al grădinii. În primele decenii, Grădina Botanică a fost coordonată de disciplina de Botanică farmaceutică. Coordonatorii acestei discipline au fost: conferențiar dr. Jablonkay István (1948-1952), profesor dr. Rácz Gábor (1952-1963), profesor dr. Fűzi József (1964-1997), conferențiar dr. Kisgyörgy Zoltán (1997-1998) și profesor dr. Oroian Silvia (1998-2018). În prezent coordonatorul disciplinei este conferențiar dr. Tanase Corneliu. Administrarea Grădinii Botanice va fi preluată de specialiști în agronomie: inginer agronom Székely Gyula (din anul 1968), inginer agronom Almășan Lenuța (din anul 1986) și inginer agronom Hirițiu Mariana (din anul 1996 până în prezent).
La inițiativa profesorului dr. Rácz Gábor, în anul 1959 a fost editat primul număr al Catalogului de semințe. În aceea perioadă, conferențiar dr. Kisgyörgy Zoltán s-a ocupat de asigurarea calității și identității semințelor. Începând din anul 1964, catalogul de semințe va avea și o anexă cu publicații științifice care prezintă cercetările realizate în cadrul disciplinelor de Botanică farmaceutică, Farmacognozie și alte discipline înrudite.
Iniţiativa înfiinţării Grădinii de Plante Medicinale din Târgu Mureş a aparţinut profesorului universitar dr. Kopp Elemér (1890 – 1964), cel care a organizat şi a coordonat disciplina de Farmacognozie de la începuturile ei, până în 1961. Profesorul Kopp Elemér a venit la Târgu Mureş cu o experienţă vastă în domeniu, acumulată în cei peste 20 de ani (1923-1945) petrecuţi la Staţiunea Experimentală de Plante Medicinale din Cluj, unde a pus bazele cercetărilor fitochimice. În primii 10 ani a avut şansa de a fi colaboratorul profesorului Páter Béla (1860-1938), fondatorul renumitei Staţiuni Experimentale de Plante Medicinale. Înfiinţarea stațiunii a avut ca scop introducerea în cultură a plantelor medicinale indigene din flora spontană, dar şi a unor specii de pe alte meleaguri, ameliorarea lor şi determinarea conţinutului în substanţe active, în vederea valorificării acestora. Profesorul Kopp Elemér a fost ultimul director al staţiunii experimentale, până la desfiinţarea acesteia în 1945. În foarte scurt timp, profesorul Kopp Elemér a organizat Grădina de Plante Medicinale plantând aproximativ 125 de specii, o mare parte fiind aduse de la Staţiunea Experimentală din Cluj, iar ulterior şi de la cooperativa ”Digitalis” din Orăştie, înființată de Faragó Endre. Grădina a fost împrejmuită încă din primăvara anului 1949. În calitate de coordonator al disciplinei de Farmacognozie şi profesor, Kopp Elemér a dat şcolii de farmacognozie din Târgu Mureş o orientare fitochimică modernă, acordând prioritate cunoaşterii principiilor active din plante. Dar în aceeaşi măsură a acordat o mare importanţă introducerii plantelor medicinale în cultură şi ameliorării acestora. Grădina de Plante Medicinale în primii ani a fost condusă de disciplina de Farmacognozie. În anul 1961 conducerea ştiinţifică a ambelor grădini (Grădina Botanică şi Grădina de Plante Medicinale) a fost încredinţată profesorului Rácz Gábor, funcţie pe care o deţine până în 1991. Coordonatorii disciplinei de Farmacognozie au fost: profesor dr. Kopp Elemér (1948-1961), profesor dr. Rácz Gábor (1961-1991), profesor dr. Csedő Károly (1991-2000) și conferențiar dr. Eșianu Sigrid (2000-2018). În prezent disciplina este condusă de șef lucrări dr. Laczkó-Zöld Eszter.