Descriere plantă
Ph. MAGNOLIOPHYTA (Angiospermatophyta)
Cl. Magnoliatae (Dicotyledonatae)
Ord. Dipsacales
Fam. Caprifoliaceae
Sambucus nigra-Soc negru
Socul este un arbust înalt de 2-7 (10) m. Trunchiul și ramurile sunt brune-cenușii, prezintă un ritidom crăpat, ramurile tinere sunt acoperite cu numeroase lenticele. Are măduvă albă, moale și spongioasă. Frunzele opuse sunt imparipenat compuse, cu 5-7 foliole, scurt pețiolate. Pe fața inferioară, lângă nervuri sunt dispuși peri rari. Florile odorante, hermafrodite și albe formează cime umbeliforme. Fructul este o bacă neagră. Are o răspândire din zona de câmpie până la etajul fagului, prin margini și rariști de pădure, zăvoaie și tufărișuri. Element floristic european (Eur.). Fructele necoapte, frunzele și scoarța sunt toxice. Florile sunt folosite pentru prepararea sucurilor răcoritoare, din fructele coapte se prepară dulceață (ușor purgativ, transpirativ). Este o plantă meliferă, alimentară, medicinală și tinctorială. În mod tradițional se utilizează scoarța (cortex) și frunzele (folium), astăzi droguri oficiale sunt: Sambuci flos și Sambuci fructus.
Sambuci flos: infuzia florilor de soc este utilizată în stări gripale, tuse, cât și în băi locale pentru tratamentul afecțiunilor dermice sau oculare.
Sambuci fructus: Fructul este diuretic, laxativ, expectorant.
Principii active: florile conțin uleiuri volatile, ulei gras, steroli, triterpene, acid oleanolic, acid ursolic, cicloartenol, flavonoide, sambunigrozida, mucilagii. Fructele proaspete conțin vitamina B2, C, acid folic, biotină, nicotinamidă, acid pantotenic, potasiu, fosfor, zahăr invertit și lectine. Semințele conțin acid arahidonic, behenic și caprifolinic.